Peste ani si ani de zile iti vei aminti de mine?

si doamne nu omori si cele 4 umbre care au mai ramas

Din dragoste rănită nu se moare (Nuța Istrate Gangan)

timpul şi-a spart clepsidra 

secundele 

s-au risipit stinghere

prin sângele nostru 

nisipul

din ce în ce mai mişcător

ne arde retina

în ochii tăi astăzi

nu mai găsesc nimic

decât îndelungă aşteptare

și sentimentul că speranţa 

a murit înainte de vreme

(ar fi trebuit 

să moară ultima, nu-i aşa?)

nu mai sunt femeia

pe care ai iubit-o

n-am fost niciodată

nimic altceva

decât dorinţa strivită

de neputinţa momentului din urmă

te înfăşor în ultima pagină

pe care am smuls-o 

dintr-un calendar absurd

prea absurd ca să poată fi responsabil

de timpul sfărâmat în aşchii

şi plec

fără să privesc înapoi

uită-mă
din inimă rănită nu se moare

nu se trăieşte

sfarsitul este sublim

Cine esti,

cine sunt,

 ce mai beau, 

ce mai cant?

Ce mai fac, 

ce mai simt?

Oare mai pot sa mint?

Cine sunt,

 cine esti, 

oare ma mai iubesti?

Cine e, 

cine nu, 

care eu, 

care tu?

 will you stay awake for me again all night long until the morning?

si iara trebuie sa ma lepad

tot de 3 ori

caci ghemul iara s-a rostogolit 

pana in dreptul meu.

sa-l arunc.cu piciorul.

departe.

dar m-a legat deja.

s-a furisat ca un vierme

de maini si de picioare

mi-e scarba. sa incolaceste prin sira spinarii

spre ele.

trebuie sa le leg.

inainte sa o faca el.

sunteti proaste?vreti sa va prinda?

va tai.va leg.va ingrop pe toate.

cu mana mea.

nu va mai suport existentele.